Între daci şi alogeni

 

Noi nu avem nevoie de identificare, de legitimare a originii noastre. Nu suntem alogeni.

Nu suntem ţigani, nu suntem unguri, nu suntem nemţi, nu suntem slavi, nici evrei, nici altceva. Noi sunten de aici din Dacia adică nu am venit de niciunde.

Principiul purităţii neamului trebuie să ne ghideze. Metisajul produs în devenirea poporului nostru este accidental nu fundamental, nu necesar. Nu metisajul ne defineşte. Nu migrarea corturească ne defineşte pe noi dacii. Pe noi ne defineşte stabilitatea de neam şi pe teritoriu. Împrăştierea peste teritorii străine nu ne este proprie. Dacii numai din nevoie au plecat din teritoriu propriu. Metisarea şi migrarea nu este definitorie pentru daci. Metisarea şi migrarea ne-ar despărţi şi învrăjbi stricându-ne ca popor.

Există actualmente o luptă acerbă în interiorul conglomeratului românesc pentru supremaţie de neam, de avere şi putere. Principala sciziune este între daci  şi alogeni. Această luptă este complexă. Este tăcută şi intensă. Despre această luptă ştiu doar acei prinşi direct în ea. Teama de a o pierde este mai mare la alogeni. Este regretabil acest amestec de neamuri pe acelaşi teritoriu. Această convieţuire duce la diferenţe, opoziţii şi conflicte exploatabile în favoarea străinilor.

Lipsa unităţii acţiunii dacice este cauzată şi întreţinută de aceşti factori alogeni. Ei sunt cei mai forţaţi să îşi definească identitatea. Aşa se şi explică opinia lui Marin Preda că naţionaliştii cei mai răi sunt străinii. Ei simt cel mai acut lipsa identităţii de neam şi trăiesc drama dezrădăcinării şi lipsei de tradiţie. Şi aşa cum spunea Gustave Le Bon fără tradiţie nu există cultură. O cultură nu se creează din improvizaţii înaintea cortului pe care îl vei ridica mâine dimineaţă şi îl vei lua cu tine în căruţă sau în rulotă.

În mare cei ce susţin romanitatea dacilor fac această faptă în detrimentul descendenţei şi continuităţii noastre general  tracice, în speţă dacice. Subminarea credinţei că noi suntem daci respectiv traci este subminarea convingerii că noi suntem europeni. Cui îi foloseşte? Această idee a venirii noastre foloseşte intruşilor adică oamenilor care s-au aciuiat aici în Dacia profitând de succesiunea crimelor antidacice începând cu agresiunea romanilor. În acest cadru este oribilă lauda făcătorilor de rele în Dacia. Este absurdă cinstirea cuceritorilor, hoţilor, ucigaşilor, violatorilor şi altor categorii parazitare.

Adepţii provenienţei alogene a poporului nostru bazându-se în mod abuziv pe principiul probării istorice obiectează că nu avem mijloace de probare a originii şi continuităţii dacice pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Pe noi nu ne îngrijorează inexistenţa mijloacelor de probare. Inexistenţa mijloacelor de probare nu dovedeşte nici existenţa dar nici inexistenţa faptului vizat. Nu mijloacele de probare sunt condiţia existenţei faptului ci invers, existenţa faptului este condiţia primordială a existenţei mijloacelor de probare. Poţi avea orcâte mijloace de probare căci sunt inutile atâta vreme cât faptul nu s-a petrecut. Nici un mijloc de probare nu poate ţine loc de existenţă a faptului.

Dar dincolo de aceste argumente logice admiţând compromisul probării noi avem probele distrugerii premeditate a mijloacelor de probare. Şi până la urmă golurile în ştiinţa istorică nu datorează inexistenţei mijloacelor de probare o originii şi continuităţii dacice ci mai degrabă acţiunii distructive a factorilor alogeni. Pe de altă parte străinii în mod premeditat au ascuns dovezile originii şi continuităţii dacice pe teritoriul carpato-danubiano-pontic.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: